Un bărbat era să moară din cauza testelor rapide anti COVID 19. Mărturii din infern: avertisment pentru toți românii

17 oct. 2021
Un bărbat era să moară din cauza testelor rapide anti COVID 19. Mărturii din infern: avertisment pentru toți românii
Foto: Mufid Majnun on Unsplash

Un profesor din orașul Găești, județul Dâmbovița a trecut prin cumpăna vieții lui. A fost la un pas de moarte și a dorit să spună povestea lui pentru ca alții să nu repete greșeala pe care el a făcut-o. Medicul de familie, doctor specialist, Dorina Andrei, l-a sfătuit să se vaccineze, cunoscându-i bine istoricul medical.

Bărbatul a refuzat, după ce s-a sfătuit în prealabil cu un medic alergolog de la Spitalul Militar. Așa că Iulian Isac a mers în multe călătorii, dar s-a protejat. Inevitabilul s-a produs. S-a infectat cu coronavirus. A făcut mai multe teste rapide acasă și toate au ieșit NEGATIV, astfel că s-a gândit că are o simplă răceală.

Ș-a tot repetat testele, a mers la școală printre elevi și a început să se simtă din ce în ce mai rău. Abia atunci a sunat medicul de familie, care i-a spus că situația pare gravă și să sune la 112. Era clar că are COVID-19, în ciuda tuturor testelor. Norocul lui a fost că un prieten i-a adus un concentrator de oxigen. Probabil asta i-a salvat viața.

A ajuns la spital în stare gravă și după mai multe săptămâni de coșmar, a reușit să învingă boala care era la un pas să-l ucidă.

Mărturii din infern. Cum au început simptomele și cum s-a terminat totul

„Unii probabil știți. Alții aflați acum.
În ultimele 18 zile am dus o bătălie pentru viață pe care, cred, am câștigat-o. Am fost infectat cu virusul Sars-Cov2. Nu știu când, nu știu unde, nu știu cum. Am purtat în permanență măști FFP3 și m-am dezinfectat de fiecare dată când mi s-a părut că am atins suprafețe posibil infectate. Și totuși…

Nu m-am vaccinat sau, ca să fiu mai precis, nu m-am vaccinat la timp. Cu puțin înainte de infectare eram decis să mă vaccinez cu Moderna (am studiat mult înainte de a lua această decizie). N-am mai apucat… Ironia sorții a făcut ca în ziua în care îmi ”programasem” să mă vaccinez (la Spitalul Militar) să fiu confirmat cu COVID-19.

„Nu m-am vaccinat de prost”

De ce am întârziat? De prost, aș spune acum, dar am avut recomandarea ”informală” a unui medic alergolog de a nu mă vaccina, având în vedere antecedentele. Și am tot ”lălăit-o” așa, ”agățându-mă” de această ”recomandare”, dar și de alte informații pe care nu doresc să le dezvălui acum. În plus, am crezut că nu mi se va întâmpla tocmai mie, care am făcut în ultimii doi ani numeroase excursii (cu trenul, autobuzul, tramvaiul, taxiul etc.) și nu mi s-a întâmplat nimic.

Cum a fost? A început cu o mică durere de cap (ciudată, pentru mine care n-am mai avut dureri de cap în ultimii 8 ani), a continuat cu o stare subfebrilă, un mic ”râcâit” pe gât și alte câteva mici ”semne”. Motiv pentru care am făcut un test rapid, acasă. Negativ. Apoi, într-o duminică, m-am confruntat cu un episod sever de frisoane, febră moderată (38 grade) și durere de cap. Am făcut un nou test acasă, negativ. A doua zi, luni, am repetat testul la școală, negativ și acela. Aveam ceva dubii, dar am zis că s-ar putea să mă înșel și să fie o simplă viroză.

Frisoanele au continuat, febra nu a scăzut, iar durerile de cap au devenit insuportabile. Am repetat testul acasă miercuri – Pozitiv. Confirmarea a venit a doua zi la școală – Pozitiv. Am început în aceeași zi tratamentul indicat de medicul de familie. Au urmat 5 zile în care m-am luptat cu febra de 39 grade, cu frisoanele și cu durerea de cap Și care nu au scăzut cu niciun antitermic. În cele din urmă, după discuția cu medicul de familie, am sunat la 112 și am ajuns la Spitalul de boli infecțioase de la Târgoviște. Într-o stare destul de proastă. Schema de tratament a fost schimbată și am fost trimis acasă, deși aveam bagajul de internare cu mine.

Fără oxigen ar fi murit

Treptat, durerea de cap care m-a epuizat psihic și fizic a început să cedeze, ca și febra. Un prieten drag mi-a adus un concentrator de oxigen și trebuie să recunosc că acesta mi-a fost de mare ajutor. La scurt timp după scăderea febrei, gradul de oxigenare a sângelui a scăzut la 87. Începea faza a doua, critică. Am folosit concentratorul de oxigen câteva zile, în paralel cu tratamentul. Nu știu ce s-ar fi întâmplat dacă nu l-aș fi avut. Poate aș fi ajuns la terapie intensivă. Poate nu. Poate aș fi ”scăpat” și fără, poate nu.

Știu, cu siguranță, că nu voi mai repeta acest ”experiment”. În prima zi în care voi avea ocazia mă voi vaccina, și o voi face cu vaccinul Moderna.
P.S. Mulțumesc tuturor acelora care au știut și mi-au adresat gânduri bune în această perioadă. Și celor care n-au știut, dar au simțit că e ceva în neregulă. Precum și celor care, dacă ar fi știut, s-ar fi gândit la mine. Aveți grijă de voi! Și mergeți la medicul de familie la primul semn de întrebare!”, a scris profesorul Iulian Isac pe pagina lui de facebook, din dorința de a servi întâmplarea lui drept lecție